A fi sau a nu fi sub influența substanțelor psihoactive? 2025

În esență, prin Decizia nr. 25/27.01.2025 ICCJ stabilește că:

„în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenta unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”.

Așadar, înțelegem deci că pentru constatarea întrunirii condițiilor de tipicitate ale faptei prev. de art. 336 alin. (2) Cod penal este necesar: 

1. Constatarea prezenței substanței psihoactive în probele biologice;

2. Constatarea aptitudini substanței de a determina afectarea capacității de a conduce.

rămâne întrebarea: a fi sau a nu fi sub influența substanțelor? 

Într-o primă fază putem fi de acord că în raport cu particularitățile cauzei deduse judecății, se va analiza existența celor două condiții(cumulative) printr-o lucrare medicolegală. Însă dacă substanța nu este prezentă în proba biologică de sânge mai este nevoie de o expertiză medico-legală?

De observat că Înalta Curte de Casație și Justiție a folosit noțiunea de „probe biologice”(sânge și/sau urină) fără a face o diferențiere ce poate merita a fi făcută.

Opinăm că răspunsul la întrebarea de mai sus se regăsește chiar în considerentele deciziei. Astfel, analizând mai în detaliu considerentele acestei decizii vedem că se face această diferențiere între probele biologice (para.152/153/154):

• „Este demonstrat științific, existând un consens la nivel european şi internațional, că aceste efecte psihoactive nu se produc în tot intervalul de timp în care substanța poate fi detectată(…)

• Există studii de specialitate[1] care dovedesc că substanțele psihoactive rămân în urină şi firul de păr o durată îndelungată de timp, mult superioară celei în care se regăsesc în sânge sau salivă – ***a se vedea tabelul de mai jos pentru detalii 

• Or, efectele psihoactive se exercită la nivelul creierului, prin afectarea funcţiilor psihice, senzoriale şi neuromotorii, iar acestea depind direct de prezenta substanței şi/sau a metaboliţilor săi activi în sângele care irigă creierul şi structurile nervoase.

• Solicitându-se opinia Institutului National de Medicină Legală, specialiștii din cadrul acestuia au arătat că starea de a fi sub influenta acțiunii unor substanțe psihoactive este aceea în care se află o persoană după ce a consumat substanțe cu acțiuni psihoactive şi care, o dată pătrunse în corp, acționează asupra structurilor sistemului nervos central determinând afectarea funcțiilor psihice, senzoriale şi neuromotorii de natură să influențeze abilitățile acesteia de a conduce un autovehicul pe drumurile publice. Cât timp la nivelul creierului se exercită efectele psihoactive cu afectarea funcţiilor psihice, senzoriale şi neuromotorii, persoana se află în starea de a fi sub influenta substanţelor psihoactive, stare care depinde direct de prezenţa substanţei şi a metaboliţilor săi activi în sângele care irigă creierul şi structurile nervoase. Pe timpul cât substanţa activă se află în sânge se află totodată şi în creier, determinând direct starea de a fi sub influenţă, respectiv aceea în care sunt influenţate funcţiile psihice, senzoriale şi neuromotorii ale persoanei.(…)

• Pe timpul cât substanţa activă şi metaboliţii săi nu se mai află în sânge, dar substanţa încă se mai află în corpul acelei persoane prin metaboliţi activi şi/sau inactivi în diferite căi de eliminare (urină, fir de păr), se apreciază într-un consens ştiinţific şi medico-legal că persoana respectivă nu se mai afla în starea de a fi sub influenţa substanţelor psihoactive şi medico-legal, întrucât în creier, unde se exercită efectele psihoactive, nu se mai află substanţa.

Așadar, având în vedere argumentele medico-legale exprimate anterior, putem concluziona că în lipsa prezenței substanței psihoactive în sânge nu se mai poate vorbi despre o influență în sensul art. 336 Cod penal.

***Tabelul alăturat sintetizează biodisponibilitatea şi farmacodinamica unor substanţe psihoactive introduse în organismul uman, aspecte care pot contribui la înţelegerea ştiinţifică, motivată, a stării de a fi sub influenţa unei substanţe psihoactive și răspunde la întrebarea – În cât timp se metabolizează complet o substanță psihoactivă? :

Există evident o distincție fină ce trebuie făcută de la caz la caz, nu mereu detecția unei substanțe psihoactive în corpul unei persoane determină și alterarea reflexelor necesare conducerii unui autoturism pe drumurile publice (=influența). 

Identificarea corectă a situației presupune întocmirea unei strategii procesuale încă din primul moment în care persoana a fost depistată în trafic, caz în care este important să contactați un avocat specializat, pentru faptele ce acest gen prezintă anumite particularități față de clasica faptă de conducere sub influența alcoolului. 

Pentru mai multe informații, respectiv asistență juridică și sprijin într-un dosar de conducere sub influența substanțelor interzise nu ezitați să ne contactați. 

[1] Hazlez Hudson, Theresa Parisi, Ashish Bhatt, How long do drogs stay in your sistem; www.addictioncenter.com