Renunțare urmărire penală – deținere de droguri de risc

Deși tendința actuală la nivel național este de trimitere în judecată a faptelor prevăzute de Legea 143/2000, motivat de faptul că fenomenul infracțional este în creștere, există uneori situații care, dacă sunt gestionate corect, pot conduce la soluții chiar mai favorabile decât practica națională.

Potrivit art. 318 Cod procedură penală, dacă legea prevede pentru infracțiunea urmărită pedeapsa amenzii sau închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală dacă constată că nu există un interes public în urmărire acesteia.

Interesul public se analizează în raport cu:

a) conţinutul faptei şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei;

b) modul şi mijloacele de săvârşire a faptei;

c) scopul urmărit;

d)  urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii;

e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei şi la timpul scurs de la data săvârşirii acesteia;

f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;

g) existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii”.

Mai mult decât atât, dacă autorul faptei este cunoscut, în aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana acestuia, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, eforturile depuse pentru înlăturarea consecințelor, etc.

Este important ca încă din faza de urmărire penală să existe o conlucrare între avocat și client pentru a putea înfățișa organului de urmărire penală întreg contextul factual și circumstanțele ce țin de persoana făptuitorului, pentru ca acesta să poată face o justa evaluare a situației.

Într-un dosar avut pe rolul instanțelor din județ, această colaborare s-a materializat într-o soluție de Renunțare la Urmărire penală într-un dosar în care se cerceta o faptă de deținere de droguri de risc, fără drept în vedere consumului propriu.

Ulterior Tribunalul Mureș a confirmat soluția de renunțare la urmărire penală.

Extras din soluția instanței:

„La dispunerea acestei soluţii trebuie avute în vedere împrejurările concrete de săvârșire a faptei; scopul urmărit și urmările produse; existenta unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care sar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii. În acest sens, în mod întemeiat s-a reţinut că a fost vorba de o cantitate de droguri care nu s-a putut stabili, deținută în vederea consumului propriu, și nu există date care să situeze suspectul în zona traficului de droguri. Suspectul este o persoană integrată social, care muncește în gospodăria proprie, nu este cunoscut cu antecedente penale și nici nu a mai fost cercetat în alte cauze similare instrumentate de această structură de parchet. Este tatăl a patru copii minori pe care îi crește împreună cu concubina sa(…).

Pentru motivele precizate anterior, în temeiul art. 318 alin. 15 Cod de procedură penală va admite cererea parchetului de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărire penală dispusă prin Ordonanţa nr. xx/xx/2021, în cauza având ca obiect infracțiunea de deținere de droguri de risc fără drept, în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, săvârșită de suspectul M.B..

Va constata legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală, dispusă prin Ordonanţa nr. xx/xx/2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureş.”