A fi sau a nu fi sub influența substanțelor psihoactive?
A fi sau a nu fi sub influența substanțelor psihoactive? 2025 Începând cu pătrunderea pe piață a noi substanțe psihoactive și având
Un ordin de protecție este un mecanism de ocrotire a victimei emis cu scopul de a preveni si combate violenta in familie. Acesta poate fi dispus de către poliție (ordin de protecție provizoriu) sau de către judecător.
Ordinul de protecție este reglementat de către Legea nr. 217/2003.
Ordinul de protecție poate fi deci provizoriu sau „definitiv”. Cel provizoriu se emite pe o perioadă de 5 zile, ce poate fi prelungit până se judecă cererea privind ordinul de protecție „definitiv”, iar acesta din urmă poate fi dispus până la o durată maximă de 12 luni de zile.
Atenție ! Ordinul de protecție nu se poate obține (n.n. deocamdată**) împotriva oricărui agresor ce manifestă un act de violență împotriva unei persoane, ci doar împotriva agresorilor ce exercită acte de violență domestică.
Astfel, se poate obține un ordin de protecție împotriva, sau de către, următoarele categorii de persoane:
Potrivit arta. 40 din legea 217/2003, cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
Potrivit art. 47 din Legea 217/2003 (1)Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1), (4) şi (5) lit. a) şi b) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
De asemenea, încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 31 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Potrivit art. 49 din Legea 217/2003, persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
Totuși, Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
Cererea de revocare se soluţionează cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie.
Potrivit art. 42 din Lega 217/2003 atât asistenţa juridică a persoanei care solicită ordinul de protecţie este obligatorie, cât și asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.
Având în vedere faptul că procedura se desfășoară în instanță și presupune cunoștințe mai ample, atât de legislație cât și de procedură, se va dovedi util sa angajați un avocat pentru un ordin de protecţie.
Potrivit art. 2 pct. 1 li. o din Protocol U.N.B.R. privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară onorariul pentru un avocat din oficiu este 543 lei.
Cu toate acestea, angajarea unui avocat ales presupune achitarea unui onorariu, iar onorariile nu sunt fixe și se stabilesc de la caz la caz în funcţie de complexitatea dosarului și de ce probe vor fi administrare și de eventuala deplasare ce trebuie făcută.
Cu alte cuvinte, pentru a stabili un onorariu exact va trebui să luați legătura cu un avocat și să discutați detaliile cazului pentru a putea fixa un preț.
** !- Observaţie: Printr-un proiect de lege adoptat în iulie 2023 se dorește extinderea utilizării ordinului de protecție la toate formele de violență, indiferent de relația care există între agresor și victimă. Se vor putea deci dispune ordine de protecție nu doar în cazul violențelor fizice, ci și acolo unde sunt acte de hărțuire telefonică, online sau alte asemenea. Proiectul de act normativ va fi trimis spre aprobare, urmând ca să intre în vigoare în 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Proiectul de lege poate fi accesat Click aici.
A fi sau a nu fi sub influența substanțelor psihoactive? 2025 Începând cu pătrunderea pe piață a noi substanțe psihoactive și având
Decizia 25/2025 privind conducerea sub influența drogurilor – explicata Introducere Decizia 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) reprezintă un
Decizie ICCJ – Consumul de droguri la volan -2025 𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟐𝟓/2025 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia