Menu
Menu
Menu
România a operaționalizat din 1 iunie 2025, Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri, un instrument legislativ introdus prin Legea nr. 61/2024. Deși a fost promovat ca o măsură esențială pentru combaterea recidivei și creșterea siguranței publice, impactul real al acestui registru este discutabil.
Cei aflați în el sunt obligați să se prezinte la Poliție pentru probe biologice, să anunțe când pleacă mai mult de 7 zile de la domiciliul declarat și să semneze o declarație la fiecare 3 luni. Asta timp de 10 sau 20 de ani, în funcție de pedeapsa primită inițial.
Potrivit Legii nr. 61/2024, persoanele condamnate pentru infracțiuni legate de traficul și consumul ilicit de droguri sunt înscrise automat în această bază de date. Odată înregistrate, acestea au o serie de obligații stricte, similare cu cele impuse agresorilor sexuali, pe o perioadă cuprinsă între 5 și 20 de ani:
Prezentarea periodică la poliție: Persoanele vizate trebuie să se prezinte la organele de poliție o dată la 3 luni pentru a semna declarații și a oferi detalii despre viața lor.
Furnizarea de date biometrice: Cei înscriși sunt obligați să se lase fotografiați și amprentați, fiindu-le prelevate și probe biologice pentru Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Raportarea deplasărilor: Orice deplasare mai lungă de 7 zile de la domiciliu trebuie anunțată în prealabil poliției.
Divulgarea surselor de venit: Trebuie comunicate orice modificări privind profesia sau mijloacele de existență.
Din punct de vedere juridic, reabilitarea ar trebui să șteargă consecințele condamnării, oferind fostului deținut șansa de a se reintegra complet în societate. Cu toate acestea, actuala lege obligă persoane care și-au ispășit pedeapsa – uneori cu ani în urmă – și care nu au recidivat, să reintre în vizorul poliției.
Suntem de părere că:
Încalcă principiul neretroactivității: Aplicarea unor măsuri suplimentare pentru fapte comise și judecate în trecut ridică semne de întrebare constituționale.
Sabotează reintegrarea: Obligarea unui cetățean reabilitat să meargă trimestrial la poliție poate crea stigmatizare și poate afecta viața profesională și personală.
Este ineficientă: Experții susțin că marii traficanți găsesc metode de a eluda supravegherea, în timp ce registrul se umple de mii de persoane condamnate pentru posesie minoră sau fapte vechi, blocând resursele poliției cu birocrație.
Practică judiciară relevantă: conflictul dintre reabilitare și noul registru
Într-o cauză recentă, poliția (IPJ) a interpretat Legea nr. 61/2024 într-un mod agresiv: a introdus în „Registrul Traficanților” pe oricine a avut vreodată o condamnare pe droguri, indiferent dacă persoana fusese reabilitată sau nu. Conform art. 23 din lege, toate persoanele din „evidențele” lor trebuiau transcrise în noul Registru. De asemenea, poliția a susținut că reabilitarea nu este un motiv de ștergere din acest Registru nou.
Situația clientului: A fost condamnat în 2015 (cu suspendare), iar termenul de reabilitare s-a împlinit pe 11.01.2024. Legea 61/2024 a intrat în vigoare ulterior, în martie 2024.
Judecătoria a sancționat Poliția pentru că a echivalat „evidențele operative” (bazele lor de date interne) cu „Cazierul Judiciar” (evidența oficială, legală). Instanța a stabilit următoarea practică: momentul cheie este intrarea în vigoare a legii: Legea nr. 61/2024 spune la art. 23 că se înscriu în Registru persoanele care, la momentul operaționalizării, se află în „evidențele cazierului judiciar”. Reabilitarea (de drept sau judecătorească) șterge condamnarea din Cazierul Judiciar. Deoarece reclamantul a fost reabilitat pe 11.01.2024, la momentul intrării în vigoare a legii (29.03.2024), el nu mai figura în Cazierul Judiciar. Instanța a decis clar că legea nu permite Poliției să scormonească în arhivele interne („evidențe operative”) pentru a popula noul Registru. Dacă o persoană a fost ștearsă din Cazierul Judiciar (prin reabilitare) înainte de apariția legii, ea nu poate fi înscrisă automat în Registrul Traficanților.
De ce este importantă distincția?
Poliția a încercat să folosească un text de lege care spune că „reabilitarea nu duce la radierea din Registru”. Instanța a clarificat însă o nuanță critică:
Dacă ești deja înscris legal, reabilitarea ulterioară nu te scoate (într-adevăr).
DAR, dacă erai deja reabilitat înainte să apară legea, nu trebuia să fii înscris deloc. Înscrierea inițială este nulă.
Deși intenția declarată a Legii nr. 61/2024 este nobilă – protejarea tinerilor și combaterea flagelului drogurilor – aplicarea ei ridică serioase probleme de drepturile omului.
Faptul că aproape 28.000 de români sunt monitorizați activ, mulți dintre ei fiind considerați reabilitați de către instanțe, deschide calea pentru numeroase litigii. Dacă vă aflați în situația de a fi înscriși în acest registru și considerați că drepturile v-au fost încălcate, în special în contextul reabilitării deja intervenite, este recomandat să consultați un avocat specializat în drept penal pentru a evalua căile legale de atac.
Pentru consultanță juridică de specialitate, echipa Maior Legal vă stă la dispoziție.
Etapele strategiei:
Verificarea datei reabilitării: Dacă clientul a îndeplinit condițiile de reabilitare (art. 165 sau 166 Cod Penal) înainte de martie 2024, înscrierea sa în Registrul Traficanților este nelegală.
Acțiunea: Se contestă refuzul Poliției de a rectifica datele, pe calea instanței civile (contestație la legea cazierului), nu pe penal.
Rezultatul: Instanța obligă Poliția să radieze mențiunile și să șteargă obligațiile de prezentare periodică.